Love and Monsters: un film lipsit de originalitate pentru adolescenți

Noutatea zilei pe Netflix este Love and Monsters, o comedie post-apocaliptica realizata de Michael Matthews, cu Dylan O’Brien cap de afis.

Synopsis: In timp ce un meteorit se indreapta direct spre Pamant, proiectilele trimise pentru a-l distruge au eliberat substante chimice, transformand animalele in monstri oribili, insetati de sange. La sapte ani de la aecasta Apocalipsa, putinii supravietuitori locuiesc pe Pamant in bunkere si lupta pentru supravietuire. Joel Dawson este unul dintre ei. Paralizat de fiecare data cand ii apare un monstru in fata, este liderul coloniei sale, insa, contrar asteptarilor, va risca si va face o calatorie periculoasa. Reuseste sa vorbeasca prin intermediul unei statii radio cu iubita sa Aimee si decide sa mearga sa o caute. Aceasta aventura de 130 de kilometri va fi presarat de numeroase obstacole si, mai ales de monstri.

La fel ca majoritatea productiilor care vizeaza un public de adolescenti, filmul incepe cu un monolog in voix-off, descriind de ce s-a ajuns in aceasta situatie dificila pentru oamenii care au ramas in viata si se chinuie sa supravietuiasca. Dscoperim personajul principal, pe Joel Dawson, o persoana destul de simpatica, insa total strain de strategiile de lupta si de lupta impotriva unor monstri. Vine apoi faimosu periplu in cadrul caruia are parte de o multime de intalniri care mai de care mai stranii: un caine si o multiem de alti supravietuitori, monstri…
Monstri se succed, eroul incearca sa se descurce asa cum poate si, contrar asteptarilor, reuseste sa ajunga la destinatie in cele din urma, reuseste sa treaca peste toate obstacolele.

Love and Monsters are totusi o reusita, ne referim aici la efectele speciale, realizate cu deosebita grija. Acestea din urma justifica in totalitate nominalizrea filmului la premiile Oscar. In rest, daca nu esti o adolescenta in varsta de 15 ani care suspina dupa O’Brien mai bine nu te uiti la acest film.

I Smile Back, un film sincer și emoționant

Sarah Silverman, o comediana americana cunoscuta de public in special din spectacolele de stand-up este actrita principala din filmul I Smile Back. Personajul interpretat de actrita este o femeie dominata de demonii interiori. Cu alte cuvinte, Sarah Silverman interpreteaza un rol negru si dramatic totodata.

Laney este o femeie casnica, in varsta de 40 de ani. Locuieste intr-una din cele mai sic periferii ale orasului, are o casa frumoasa si, aparent, o viata lipsita de griji. Este casatorita cu un barbat iubitor si Sarah se ocupa de copii atunci cand sotul sau este la munca. Cu toate acestea, in ciuda vietii de vis pe care o duce, Laney se simte trista, extrem de trista…

Laney este dependenta de alcool, de droguri, de relatiile intime extra-conjugale si de comportamentele auto-destructive. Cu toate acestea, sotul sau inca o iubeste si incearca sa o aduca pe calea cea buna. Insa, acest echilibru fragil este din ce in ce mai mult pus in pericol de stilul de viata dus de Laney si o va face sa aleaga ceea ce este cu adevarat important in viata.

Un rol dificil, al unei femei care a ajuns la rascruce de drumuri si nu stie incotro sa o apuce. Sarah Silverman, prin intermediul personajului interpretat starneste admiratie si repulsie totodata, empatie si ura.
I Smile Back este un film dur, crud, radical si sublim datorita punerii in scena elegante si eficiente, datorita unei actrite care reuseste sa se descurce de minune in acest rol destul de dificil. Este destul de greu sa starneasca empatia pentru un personaj astfel de torturat si al carui actiuni sunt cel mai adesea in contradictie cu viata perfecta pe care o duce din afara. Chiar daca Sarah Silverman nu este obisnuita cu acest gen de roluri, vine cu o interpretare magistrala, trecand intr-o secunda de la mama iubitoare la nervoasa care, sub imperiul impulsurilor, are tendinta sa strice totul.