alexandru petraş

Strada, magazinul, spatiul public este un mediu pe care majoritatea oamenilor de marketing ar trebui sa il viziteze mai des. Lectiile primite “pe strada” sunt de multe ori mai importante si contin adevaruri mai simple decat un brainstorming. Este OK sa ai studii, analize, diagnoze dar.. marketingul traieste in spatii publice. Asa ca ..sa iesim din turnurile de cristal in strada si sa intelegem.

Restul articolului pe blogul lui Madalin Matica. ( este unul din cele mai geniale articole de marketing din .ro)

Ce fac? Stau patru-cinci ani la scoala zi se zi, imi iau examenele cu brio si apoi ma duc cu patalamaua si ma angajez pe salariul minim pe care mi-l ofera studiile superioare - undeva la 200 si ceva de euro, sau ma angajez din primul an, iau lumea in piept, fac rabat la notele de la scoala, dar acumulez un car de experinta?
(sursa: Andreea Groenendijk )

Acum e cam tarziu sa-mi pun aceasta intrebare … pentru ca eu am ales deja drumul experientei.
O fi bine? … o fi rau?

In vara anului acesta termin facultatea (management) … tot in acesta vara se implinesc 3 ani de cand m-am angajat pentru prima data. Daca este sa fac azi o analiza la rece nu regret nicio secunda decizia de acum cativa ani de a muncii si a incerca sa invat cat mai mult cu putinta.

Sti ce-mi place cel mai mult? Studentii care se angajeaza pentru prima data imediat dupa terminarea facultatii. Sunt tare scumpi.

Tin minte ca acum un an de zile (pe cand lucram la o firma de distributie) am ajutat la intregul proces de recrutare pentru a marii echipa. Interviurile s-au dat pentru pozitia de agent vanzari si vreau sa-ti spun ca am avut o gramada mare de proaspeti absolventi de ASE Bucuresti, de la Galati, de la Iasi … oameni cu specializari importanteeeee si care s-au prezentat la interviu cu … mama, cu tata, cu cv scris cu pixul, cu cv in care era scrisa adresa si scoala si atat, fara cv si cu intrebarea daca am eu unul care sa-l completeze mai apoi si o gramada de pupeze care ori nu stiau sa deschida gura la intrebarile mele (si gandestete ca eu nu ii angajam ci doar faceam o mica selectie) sau erau foarteeee tupeisti (ca cat de bine stiu eidin carti cum e cu vanzarile astea).
Foarte tare frate!

Asa ca dragii mei studenti si absolventi de maine (care inca mai stati pe banii lui mamica) am un singur sfat: Stati frumusel si invatati, luati note mari si frumoase … bine? si dupa ce considerati ca ati terminat de invatat va astept … in piata!

O lectie care se invata greu dar care merita 100% - “Cunoaste-ti superstarurile. Ei sunt cei care vor face businessul tau profitabil, si tot ei sunt cei a caror plecare te va durea ca un rinichi extirpat. Intamplator ei sunt si cei mai volatili, in ideea in care au cele mai multe grade de libertate. Nu au timp sa caute joburi, insa joburile ii cauta intens.”
Iulian Matache, Change Manager, S&T Romania

Un articol a lui Simina de pe wall-street.ro foarte interesant cu Shashi Tharoor (secretar general al ONU) despre brand-ul de tara (care din pacate este mult discutat si prea putin aplicat pe la noi).

Brandingul de tara se construieste urmand o reteta cu sase pasi, spune Tharoor:

1. Hotarati-va asupra a ceea ce vrea tara voastra sa spuna  o idee simpla, concentrata intr-un slogan scurt;
2. Asigurati-va ca aceasta idee este bine fondata in realitate;
3. Pregatiti-va ca noul brand sa fie afectat de diversi factori interni si externi;
4. Identificati aspectele factuale care se afla in opozitie cu imaginea de brand si incercati sa le controlati;
5. Campania de branding trebuie sa fie condusa de la nivel guvernamental, dar poate fi construita in opozitie cu acesta;
6. Nu incercati sa faceti branding de tara cu bani putini.

Oricum pe langa aceasta lista foarte interesanta articolul contine cred ca cea mai buna si adevarata idee exprimata public despre cum se construieste un brand de tara:
Una din lectiile marketingului e ca nu poti sa convingi pe cineva sa-ti cumpere produsul atata vreme cat tu nu crezi in el. E inutil sa avem un proiect prin care sa convingem pe altii sa investeasca in Romania ca si turisti sau ca si investitori atata vreme cat noi insine nu credem in el.
Cred cu putere ca atata vreme cat semenii nostri spun ca Romania e o tara minunata, pacat ca-i locuita, nu avem a vorbi despre brandingul de tara pentru exterior. Avem a gandi si a lucra pentru brandingul de tara pentru interior. Eu, bunaoara, sunt aici nu pentru ceea ce e Romania astazi, ci pentru ca cred ca va fi o Romanie mai buna maine. Si cred ca de aici, de la acest parteneriat, din pacate nu privat-public ci privat-privat, de aici ar trebui sa porneasca totul. - Mihai Ghyka, fostul director InBev Romania.

Subscriu la aceasta idee si cred cu tarie ca brandul de tara este mai degraba o chestiune de comunicare interna. La fel cum o companie comunica cu publicul intern pentru a da contur brandului sau , asa si o tara trebuie sa invete sa vorbeasca mai intai cu omenii sai pentru a putea creea un brand solid si coerent care sa comunice sincer mai apoi cu publicul extern.

In final pun o intrebare: De ce aveam nevoie de un brand de tara? (si pun aceasta intrebare pentru ca multi dintre noi nu am raspuns inca la ea).