Pot sa-ti insir infinite motive pentru a nu calca niciodata pe Riviera Marii Negre, dar am un singur motiv pentru care te chem sa o faci. Suntem sclavii cliseelor copilariei. Vara asta m-am intors acolo de unde am plecat. M-am lafait la soare exact pe plaja unde, in urma cu 25 de ani, ai mei mi-au pus lopatica in mana si m-au lasat sa-mi fac un rost cu ea, rascolind nisipul ars de soare pana cand el se imbiba de apa sarata. M-am scaldat exact in locul unde taica-meu m-a aruncat prima oara in mare, infasurat in colacul ala din plastic ieftin, care imi lasa rani pe pielea arsa de soare … restul pe Viata si Acordeoane a lui Mihai Morar

* în principiu nu mi-au plăcut niciodată emisiunile lui/cu Mihai Morar … nu pot să spun că mă omor după genul lui  de a scrie … dar cred că sub această mască comercială  se ascunde un om mult mai interesant …